Thursday, November 22, 2012

Babysitter de rozatoare

Toata lumea are amintiri din perioada copilariei, fara exceptie. M-am gandit sa scriu si eu despre asa ceva, sa vedem ce iese.

    Cand eram prin clasa a Xa si practicam atletismul (asta pana sa ma apuc de "sticlism") am fost in vara anului 2000 intr-un cantonament la Costinesti. Eram cazati intr-o vila, cate patru intr-o camera cu paturi supraetajate. Odata ajunsi in camere, mi-am ales patul de jos si cum nu aveam niciun antrenament programat in ziua respectiva, am zis sa trag un pui de somn. Aer curat, liniste totala, ce puteai sa-ti doresti mai mult?  Eram cel mai mare din toata trupa deplasata la mare asa ca le-am zis celorlalti din camera sa nu dea dracu sa faca galagie si sa ma trezeasca ca ii scalpez. Eram convins ca o sa ma asculte. Si intr-un fel au facut-o..
Antrenorii, un cuplu cu state vechi in meseria asta, aveau doi copii. Baiatul cam de varsta mea, sportiv si el si o fetita care la vremea aia avea 4-5 ani. Tin sa precizez din capul locului ca fetita avea fara indoiala probleme la mansarda. Si ajunsese la asa ceva din cauza ca era cel mai rasfatat copil pe care l-am vazut in viata mea. Din cauza ca o avusesera asa tarziu (diferenta intre ea si frati-su era de peste 10 ani) fetita era tratata ca o mica imparateasa si daca parintii nu ii faceau toate poftele, era prapad. Avea copila asta un tipat cand o apuca damblaua de crapau geamurile.
Revenind la somnul meu dulce, am simtit pe ceafa ceva...nenatural. Cineva sau ceva ma gadila. Am deschis ochii morocanos, langa pat erau adunati cel putin 5-6 oameni la nici un metru. Se holbau la mine si chicoteau. Prima reactie a fost sa-i injur ca nu ma lasa sa dorm si s-au apucat sa ma gadile. Dar culmea niciunu nu avea vreo pana sau ceva asemanatoar si gadilatul tot il simteam. Am dus mana la ceafa si surpriza..gadilatul era de la labutele unui sobolan. In clipa aia am sarit din pat de parca aveam arcuri in cur. Nu cum se da jos un om normal, sa te sprijini asa cu mana. Pur si simplu am sarit ca ars. Nici pana in ziua de azi nu stiu cum am reusit asta. I-am injurat pe colegi de toti mortii si ranitii. Astia radeau de se prapadeau,  eu ma uitam ingrozit la sobolanul ala care statea cuminte in pat. Mai are rost sa spun ca fobia mea cea mai mare era legata de sobolani?
     Tocmai vroiam sa incep sa-i iau la palme cand vad ca din spatele lor apare fetite antrenorului, care radea cu gura pana la urechi. Trece de mine si ia sobolanul in mana, il pupa si il baga intr-un borcan cu rumegus. M-am frecat la ochi sa vad daca visez sau nu..Eu eram in stare de soc si fetita il pupa direct in bot pe Ratatouille. Au aparut si antrenorii si mi-au spus ca nu am de ce sa ma sperii, ca ala e sobolan irlandez, ca e vaccinat si ca e cel mai bland animal posibil si cel mai bun prieten al lui fii-sa. Mi se rupea mie ca e irlandez, putea sa fie si intruchiparea lui Buddha, tot ma scarbea.
Ma dezmeticisem si eu cat de cat si in timp ce ma uitam cu retinere prin borcan la rozatoare, vad ca era putin diferit fata de un sobolan obisnuit. In primul rand blana care o avea. Era mult mai lunga si matasoasa de zici ca era pulover de kasmir, atat era de fina. Apoi coada, care nu era atat de lunga. Pana la urma au iesit toti din camera, ne pregateam sa mergem la plaja cand antrenorul ma opreste
-Alex, ramai putin te rog. Uite, fi-mea tine foarte, foarteeee mult la sobolanul asta. Numai eu stiu prin cate am trecut pana m-a convins nevasta-mea sa ii cumpar asa ceva.
-Domn profesor vad si eu ca tine mult la el, l-a pupat in bot !!
-Eee lasa asta. Vreau sa te rog ceva. Stii ca fi-mea este mai distrata de felul ei (eu ma abtineam sa ii zic ca e sarita de pe fix). Nu se desparte de nenorocitul de sobolan niciodata dar nici nu prea are grija de el. Asa ca te rog pe tine sa faci asta.
-Poftim? Sa fac ce?? ii raspund eu socat.
-Pai sa ii dai de mancare si sa sufli in borcan sa-i faci aer ca din cauza caldurii transpira si risca sa moara.
Ma uitam la el ca cum se uita curca-n lemne si asteptam sa rada, sa-mi zica ca glumeste. Dar era extrem de serios omul. Deci dupa ce ca uram sobolanii acum trebuia sa am grija de unul, fie el si sobolan irlandez, vaccinat si bland. N-am apucat sa mai zic ceva, ca a iesit din camera si toata lumea hai la plaja..Odata ajunsi acolo, dupa o baie in mare, vroiam sa ma pun la soare dar in mijlocul prosopului trona ghiozdanelul in care se afla borcanul cu noul meu "prieten".
-Hai, fa-i putin vant te rog ca moare de cald, transpira(pai sa-si dea in pizda ma-sii cu niste deodorant imi venea mie sa zic). Am vrut sa-l lasam la vila dar a inceput sa tipe asta mica ca din gura de sarpe. Dar ai grija sa nu ne vada lumea cu asa ceva pe plaja.
Fara tragere de inima, deschid putin ghiozdanul. Rozatorul era pe labutele din spate si se holba la mine. Am inceput sa suflu sa ii fac aer, al dracu daca se misca. Doar misca boticul si statea sa-i suflu. Am facut asta pana m-am albit la fata, de ma luase dracu si ameteala. Din cand in cand mai veneau si ceilalti colegi sa mai sufle sa-i faca vant micutului ticalos, cat timp luam eu pauza sau faceam o baie. Ca sa nu mai zic ca repetam operatiunea asta odata la 10-20 de minute. Eram ca un babysitter pentru rozatoare. La un moment dat chiar aud un cuplu la nici doua prosoape de noi, cum vorbeau suficient de tare incat sa-i aud desi ei erau convinsi ca susotesc si nu ii aude cineva.
-Vali, ce tot face ala acolo?
-Aoleu da tuta esti ma, nu vezi ca trage aurolac? De ce crezi ca baga capul acolo? Ii raspunde tipul sigur pe el.
-Incredibil, au ajuns sa o faca pana si pe plaja.... ii spune gagica.
Deci eram un aurolac venit la mare. Sau mai bine zis eram o intreaga echipa de aurolaci adusi de doi oameni milostivi la mare.
O saptamana cat am stat acolo, am plimbat sobolanul ala peste tot. Numai seara scapam de el, cand se ducea asta mica la culcare si il lua cu ea. Imi trecusera si temerile legate de el, il luam in mana, ma jucam cu el. Tinand cont ca avea parul atat de mare, ii faceam freza, il pieptanam. Daca il puneam pe spate sa faca pe mortul, nici ca se misca. Statea asa lesinat pana il puneai inapoi in picioare. Devenisem cei mai buni prieteni.
Odata la o terasa, in timp ce mancam, am deschis de cateve ori ghiozdanul aflat la picioarele scaunului si ii dadea si lui cateva frunze de salata. Ce or fi zis cei care m-au vazut..."ia uite-l frate pe asta cat de sarac e, fura mancare si o baga in ghiozdan". Dar na, oricum eram "aurolac", ce mai conta sa fiu un aurolac hot.
Cand veneam de la micul dejun, ii aduceam si lui cate ceva, se ridica pe labutele din spate si efectiv statea ca milogul sa-i dai si lui o bucatica. Manca orice, nu facea nazuri. Ajunsesem sa-mi para si rau ca se termina cantonamentul  si scap de el. Pentru ca terorista de copila se juca cu el de parca era jucarie de plus. Chiar ma intrebam la un moment dat daca sobolanul nu are mai multa minte decat are ea.

   A fost o adevarata experienta saptamana cat am fost babysitterul lui Chitaila. Cu ocazia asta aproape ca m-am vindecat si de fobia pe care o aveam fata de sobolani. Nu imi mai este frica, dar nici nu pot sa-i iubesc. Sunt niste animale care poseda o inteligenta incredibila (de altfel singurele mamifere care ar supravietui in cazul unui razboi nuclear la nivel global), se adapteaza la orice si (cel putin in cazul lui Chitaila) sunt chiar simpatice.

Wednesday, November 21, 2012

Televiziunea si "vedetele"

    De ceva timp aproape toate emisiunile de "divertisment", de la orice televiziune, pe langa toate specimenele invitate sa le faca audienta, mai au un lucru in comun: band-urile. Nu poti sa ai o emisiunea la moda daca nu ai niste papagali care sa bata la semnalul tau in tobe. Din cand in cand, ii mai auzi cum canta vreo melodie preluata de la alti artisti de renume, pentru cateva secunde. Stau cu ochii pe moderatorul emisiunii mai ceva ca pe butelie si cum termina respectivul o fraza si ridica vocea, jaaaap, incep si baietii cu tobele. Bam bam bam. Vreo "veverita", "randunica", "marmota" sau mai stiu eu ce animal(a) incepe sa cante cu asa patos, de parca este pe O2 Arena din Londra, intr-un concert fabulos. Dupa ce chitaie putin, se lasa linistea si "pandarii" se pierd in peisaj, gata sa intervina la semnalul papagalului sef care modereaza emisiunea. 
Poate nu suntem pe Animal Planet, dar absolut toti "artistii" astia se comparta ca niste catei care cersesc putina atentie de la stapanul atotputernic.
-In aceasta seara, senzational, incredibil, zdreanta X sau Y s-a despartit de un alt prost caruia i-a mancat banii. Revenim dupa reclame in direct si in exclusivitate cu declaratii de la insasi "vedeta" in cauza. Apoi urmeaza ridicarea vocii ca sa incheie apoteotic fraza si ca la plugusor, manati maaaai, adica bagati maaai o toba, traiti si voi momentul de "glorie" ca doar apareti pe sticla pentru cateva secunde. Inevitabil sa nu dai peste asa ceva cand zapezi intr-o seara, plictisit in fata televizorului. 
Pe langa prostia crunta de care dau dovada aproape toti invitatii (cred ca este criteriul cel mai important pentru a aparea in emisiune) ce te socheaza cu adevarat este prostia de care dau dovada romanii care fac audienta unor astfel de emisiuni. 

    In ultimul timp am ajuns la concluzia ca cel ce uraste somnul, liliacul televiziunilor, Dan Diaconescu (in direct!), sau mai simplu DDD, acest regizor de seriale fara de sfarsit, are concurenta serioasa in ceea ce priveste emisiunile grotesti si penibile. Numele lui este Catalin Maruta si este de profesie sotul Andrei. Uff, m-a luat gura pe dinainte, domnul Maruta este moderator al unei emisiuni in prime time. Cum ar spune romanul sau cum il considera toate pensionarele si casnicele, este miezul din dodoasca. Cu ce este mai periculos incasatorul de palme in direct ("a fost o farsa"..siiiigur Cataline, de aia ti-au aplaudat urechile cand ti-a dat ala perversa ca il faceai betiv) decat veteranul DDD? Pai spre deosebire de insomniac, Maruta apare pe sticla la ore de maxima audienta. Toate pustoaicele vor sa fie "vedete" in ziua de azi, vor un job in televiziune, vor sa fie trendy, fancy, cool. Iar baietii daca nu se viseaza fotbalisti se viseaza cu siguranta cantareti..pe sistem manca-ti-as !! Deci Maruta, alaturi de emisiunea lui, este pentru valul de tineri din ziua de azi un etalon ! Grav? Nu..este de-a dreptul tragic din pacate. 
     Desi nu am fost nicioadata un fan al emisiunilor de genul asta sau al televizorului in general, nu pot sa nu remarc diferenta de stil colosala intre vechile emisiunile ale lui Teo Trandafir sau Mihaela Radulescu si mizeriile care sunt in ziua de azi pe orice post. Si apoi ne miram de ce examenul de Bacalaureat a devenit pentru unii liceeni doar un vis. Dar tot raul spre bine, cu asa forte proaspete suntem creditati cu sanse mari sa intrecem chiar si mareata Rusie la nivel european: la numarul de curve trimise peste hotare. Si de asemenea nu avem concurenta pe santierele lumii, cu cei mai harnici salahori. Ca tot se apropie iarna, manati maaaaaaaai flacai !! Bam bam bam!

Monday, November 19, 2012

Prea prost pentru a se sinucide, prea prost pentru a trai

    Pentru multi, numele lui Adrian Sobaru nu spune nimic. Si intr-un fel, nici nu prea are de ce. Tipul in cauza a incercat acum vreo doi ani sa-si puna capat zilelor, aruncandu-se in cap in timpul unei sedinte de somn, pardon, o sedinta in care bravii parlamentari romani dezbateau o motiune de cenzura. S-a aruncat mai ceva decat o face Michael Phelps in bazin, direct in cap de la opt metri. Dar, surprizaaa, a supravietuit. Desi planuise gestul asta nebun dupa cum singur declara, de vreo sase luni ! O fi calculat unghiul, viteza caderii, dracu stie. Cert este ca omul, care era angajat (si inca este) ca electrician la TVR, a esuat.
Acum stau si ma intreb..cat sa fi de prost sa nu fi in stare sa te sinucizi, dupa ce planuiesti asta sase luni de zile?! Pai nici cand americanii au pus la cale capturarea lui Bin Laden nu cred ca a durat atat. 
Motivul pentru care a facut-o este clasic deja: saracia, ca sa rezum totul intr-un singur cuvant. Atat de sarac este acest Adrian Sobaru, incat are un apartament in Colentina si este electrician la TVR. Unde nu castiga cat un bancher, este adevarat, dar mai mult ca sigur nu castiga cat Gina, vanzatoarea de la magazinul care il am langa scara. Si pe bune, Gina nici daca fuma zilnic iarba nu ar fi asa bine dispusa si joviala, desi nu cred ca ia nici jumatate din salariul de electrician al "sinucigasului". Tipul asta ar trebui sa treaca in fiecare zi pe la Universitate, la fantana, sa vada acolo doi oameni fara adapost care tremura sub niste paturi subtiri in timp ce dorm pe banci, alaturi de un catel pricajit. Ei nu au un acoperis deasupra capului, au doar nemarginitul cer albastru, chit ca e vara sau iarna. Si vad ca inca sunt in viata. 

Pe langa faptul ca nu a fost in stare sa se sinucida, halucinante sunt si declaratiile dobitocului. "Am vrut sa ma sinucid prima oara in iulie 2010, in timpul unei sedinte la care a fost prezent si presedintele Traian Basescu. Dar m-a salvat un telefon. A trebuit sa ma intorc la cadru". Ba esti nebun?? Adica vroiai sa te sinucizi, ai incheiat socotelile cu viata, dar nu puteai sa tragi chiulul de la munca. Frumos, n-am ce zice. A mai motivat el ca vezi Doamne, venea si frati-su din Canada in vizita si nu vroia sa piarda intalnirea cu el, care probabil ar fi fost ultima. Buuun, a mai amanat tipul "saritura" pana pe 23 decembrie 2010. Vroia sa o faca pe 22, dar na, a fost ziua nevestei si nu vroia sa-i faca asa cadou. S-a gandit sa amane cu o zi saritura. In sfarsit, pe 23, a sarit !! Dar nu inainte sa lase si un mesaj pe tricou un mesaj "original": "Ne-ati ciuruit !! Ne-ati vandut si ne-ati tradat !! Ne-ati ucis viitorul copiilor ! Ne puteti luat viata si banii dar nu libertatea". Din mesajul asta eu am retinut doua lucruri: ca omul era mare fan al lui Sergiu Nicolaescu si ca i-a placut foarte mult Braveheart ("They may take our lives..but they'll never take...OUT FREEDOM", rostea William Wallace, intepretat magistral de Mel Gibson). Cata originalitate domnule Sobaru, rar asa ceva ! Nu puteai sa "plonjezi" direct in capul capitanului si sa ajungi un erou national? Atunci toata lumea si-ar fi facut un tricou cu tine, iti garantez. 

La sfarsit am pastrat partea cea mai "dulce". Razvratitul, rasculatul si curajosul Adrian Sobaru, cel care a decis sa-si puna capat zilelor in mijlocul parlamentarilor pe care ii uraste atat de mult a decis..sa li se alature. Vorba aia, daca nu poti sa ii infrangi, alatura-te lor. Si pac, i s-a aprins beculetul lui Sobaru, care s-a simtit atras de ideile USL-ului, pentru ca un membru al Uniunii l-a propus candidat pentru alegerile din 9 decembrie.  A fost dezamagit sa afle ca daca nu ai bani, nimeni nu te tine in partid, asa ca a renuntat la candidatura pana la urma, nu inainte de a-si lansa si propriul site (www.sobaru-adrian.ro)
Pai bine ma Gogule, sa te sinucizi..nu esti in stare, de fazan te-au luat astia foarte usor, cand au vrut sa-si faca putina imagine pe spatele tau, atunci tu la ce esti bun? 
Ca un exercitiu de imaginatie, hai sa ne gandim cum ar fi sunat o lege propusa de insusi domnul Sobaru, daca ajungea sa se implice in politica, care sa spuna clar ca orice politician care nu-si respecta promisiunile, sa recurga la gestul care l-a facut celebru pe initiatorul ei? Intr-o lume idilica, daca s-ar fi propus asa ceva si s-ar fi aprobat, eu pe tipul asta, dupa toate prostiile pe care le-a facut, il alegeam presedinte si cu prima ocazie ii topeam gardul lui tata ca sa-i fac o statuie "zburatorului" Adrian Sobaru.

Saturday, November 17, 2012

Vinul in exces te face sa te crezi erou

Datorita feedback-ului pozitiv pe care l-am primit la povestirea precedenta, am zis sa mai continui sa va povestesc intamplari din aceeasi categorie, care din pacate sau din fericire, depinde cum privesti lucrurile, au fost destule.

Intr-o zi geroasa de la inceputul lui decembrie, prin anul doi de facultate, am iesit cu doi colegi sa bem ceva. Am iesit ca sa avem unde sa intram, ca ne-am gasit sa bem vin in masina la prietenul lui sormea. O ardeam "boschetareste" pe vremea aia, pana la urma tot in acelasi loc ajungea vinul, chit ca-l beam intr-un pub, acasa sau in masina. Locatia nu era asa de importanta. Importanta era viteza. Nu viteza masinii ci viteza de golire a paharelor. In nici doua ore eram toti veseli nevoie mare. Asta ca sa nu zic praf si pulbere. 
Imi aduc aminte ca in seara aia am experimentat pentru prima oara teleportarea. Adica adormi (sau lesini mai bine zis) intr-un loc si peste 10 minute te trezesti in altul. Nu iti aduci aminte sa fi parcurs distanta aia, nu stii cand ai traversat strada si mai ales cum ai traversat-o, daca erai in masina sau pe jos. Ideea era ca ma "teleportasem". M-am trezit in picioare, contactul cu gerul de afara a fost "revergorant". Langa mine erau astia doi colegi, prietenul lui sor-mea habar nu am unde era, masina in care bausem la fel. Dar marea mea dilema era ce faceam in spatele blocului, pe o bezna aproape totala, cu astia doi dupa mine, unul mai beat ca altu. 
Si atunci pe strada a aparut EL ! Ghinionistul, oropsitul sortii, nenorocitul, lupul singuratic al noptii..Adica un domn pe la vreo 60 de ani, care era la volanul unui harb si care se indrepta incet dar sigur catre o groapa imensa, acoperita cu apa inghetata si cu zapada. Nu exagerez, pe straduta era la vremea aia un "crater", in care apa iti ajungea aproape pana la genunchi. Dar bietul om habar nu avea de asta, credea ca era o simpla "gropita". Am vrut sa-i fac un semn sa ocoleasca dar coordonarea creier-mana era defecta. In loc sa ridic mana, cred ca am trimis comanda gresit de la creier si am inceput sa rad. Preventiv asa, cu gandul la ce urma sa se intampla. Si de altfel s-a si intamplat dupa cateva secunde. Adica sa ramana asta impotmolit in groapa aia cu rotile din spate. Nu stiu cum dracu a trecut cu alea din fata dar daca reusea si cu astea din spate cred ca ii dadeau astia de la Primaria sectorului 5 o medalie. (legat de groapa aia cred ca primarul "Care este", Marean Vanghelie, are si acum rezerve de carne in frigider, pentru toata viata).
Dupa ce am ras pe saturate toti trei si ne-am uitat cum incerca sarmanul ala sa iasa din groapa, s-a declansat in noi spiritul civic. Cavalerii ratacitori, bunii samariteni, eroii..
-Hai ba in plm sa-l ajutam sa iasa, ca n-are nicio sansa altfel, le zic eu astora
-Esti nebun frate? tu vezi cata zapada si apa e acolo, imi raspunde unul din ei.
Pana la urma ne hotaram toti trei sa mergem sa-l ajutam pe mos. Ii facem semn sa bage tare ca il impingem noi. Acum imaginati-va trei oameni beti, care incearca sa fac ceva impreuna: Unul impingea, unul radea cu gura pana la urechi de celalalt, care era improscat de roata masinii in plina figura cu zapada amestecata cu noroi. N-a durat mult rasul ca pana la urma la cum patina masina si la cat apa era acolo, ne-a murdarit pe toti. Eee acum sa te tii fratica. Deja devenise ceva personal. Adica cum? Ne face pe noi o groapa?? Futu-i groapa ma-sii hai, mai cu talent baieti. Si impingeam neamule ca nebunii. Deja eram uzi leaoarca la picioare dar nu ne lasam
-Breee, hai ca-i dam asa cu balans, mata accelereaza acolo maxim, esti pe faza da?
Si da-i cu balans, incordati la maxim, atat cat ne lasa vinul, da-i cu injuraturi, cu morti, cu raniti, cu tipete. Mosul accelera frenetic, eram toti facuti varzaaa pe haine (cel putin asa credeam, ca nu se poate mai rau) si pana la urma, cu ultimele puteri, am impins toti trei, mosul cu acceleratia la maxim a plecat ca din pusca prin hartoapele alea iar noi am cazut toti trei ca la sincron, in apa aia rece. Daca in clipa aia s-ar fi uitat omul in oglinda, ar fi crezut ca suntem niste ninja care au disparut brusc din peisaj. Nu cred ca ii trecea prin cap ca noi eram "ascunsi" in groapa aia.
-Na ma baga-ti-ai pula ai vrut tu sa-l ajutam pe asta, uite in ce hal suntem acum, imi ziceau astia doi cu naduf
-Nu-i nimic ma, am eu adidasi de schimb si va dau, il sunam pe gagicu lui sor-mea si continuam sa bem, ca hainele se usuca repede in masina.
Le-am dat asa cum am promis niste adidasi, a aparut si ala cu masina si am continuat sa bem. Avea in masina o aeroterma care urla mai tare decat casetofonul, zici ca era motor de avion de lupta. Dar n-a contat, noi ne vedeam de ale noastre, plus ca era cald si ni se uscau si hainele.
Dupa ce ne-am facut si mai praf decat eram, astia doi au zis ca ei trebuie sa plece. Deja se facuse tarziu, dar nu se intelegeau cu mine, care eram convins ca pleaca sa bea in alta parte fara mine. S-au pus ei de acord si hai domne sa-l ducem pe nebun acasa. 
In clipa in care ei m-au bagat in casa, am avut o revelatie. De atunci m-am jurat ca nu mai dau in viata mea bani unui cersetor care se roaga sa-i dau de o paine ca moare de foame. Care e legatura?? Pai sa va zic.
Cand am intrat in casa, lumina era aprinsa in bucatarie, iar fix in mijlocul mesei "trona" o farfurie mareee cu cartofi prajiti calzi. Ieseau asa aburi din ei. Ii vedeam toti trei cum vede Scrat in Ice Age ghinda aia nenorocita. Atunci am vazut pentru prima oara cu adevarat cum arata FOAMEA in stare pura. Am vazut-o in ochii astora, care s-au repezit ca niste hiene turbate si luau cartofii aia cu doua maini si ii bagau in gura. Parca erau niste vaci rupte de foame, scapate in lanul de porumb. Nu a contat ca ardeau ca dracu, asa i-au mancat, in nici 20 de secunde toata farfuria. Daca participam la vreun concurs de haleala cu ei, castigam lejer . De atunci n-am vazut in viata mea o expresie de genul asta pe fata unui cersetor care se plange ca ii e foame. 
Dupa ce au mancat, hai sa ma bage in pat si sa ma convinga ca ei chiar se duc acasa. Fac ei comanda la taxi, eu ma dezbrac sa ma bag in pat, nu foarte convins ca astia nu imi trag clapa. Ies oamenii pe usa, ii aud cum o inchid, stau cateva zeci de secunde si atunci parca a aparut un dracusor care imi sopteste:
-Ba prostule, astia se duc sa mai bea ceva fara tine.
Atat mi-a trebuit !! M-am dat jos din pat cu o viteza de care nu credeam ca sunt capabil si doar in chiloti si ciorapi, ia-o tata la fuga pe scari sa-i prind pe nemernici. Am iesit in fata blocului, nu imi mai pasa de ger sau ca ma poate vedea cineva cum alerg aproape in curul gol pe strada. Nu imi pasa de nimic. Alergam ca un veritabil cal de curse si tipam ca apucatul, dupa taxiul care tocmai plecase. Nu pot sa-mi imaginez reactia taximetristului cand m-a vazut in oglinda. Reactia astora cand s-au dat jos din taxi sa ma duca inapoi, v-o puteti imagina. Printre sughituri de ras si crucile care si le faceau, au reusit sa ma duca pana la urma inapoi in casa, cu promisiunea ca o sa intre pe net fiecare de acasa, sa imi demonstreze ca nu ma pacalesc. Si chiar asta au facut pana la urma. A fost o seara de pomina !!

Friday, November 16, 2012

Gin + Garrone+ vin= K.O. !

Toata lumea a facut o groaza de prostii in "tinerete". Fara exceptie! Si in cazul meu, unele dintre cele mai penibile si ciudate experiente, au fost cele legate de alcool. Stiu ca toata lumea a comis-o macar odata, asa ca nu fiti ipocriti. Si eu am comis-o. De mai multe ori insa. Si o sa povestesc aici cateva intamplari de genul asta, care si in ziua de azi ma fac sa rad singur. (se intelege ca la vremea aia am fost pus in situatii penibile). Sper ca si pe voi sa va amuze.


Va aduceti aminte de clipele cand se apropria revelionul si era in floare perioada baiaramelor? Cand un nefericit isi punea casa la dispozitie si isi chema toti prietenii sa petreaca noaptea dintre ani. Cel putin inainte de petrecere, ii erau prieteni dar cand plecau si vedea saracul ce ramane in urma sunt convins ca le umplea frigiderul de carne la toti. 
Revelionul din anul 2000 m-a prins la sora unui prieten si vecin de bloc. Ma stiam cu tipul de cand eram de-o schioapa. Sor-sa era mai mare ca noi, una din primele generatii Bon Jovi si Metallica si neavand in momentul ala unde sa petrecem revelionul "datorita, fiinda, faptului, pentru ca" la mine nu se putea dupa dezastrul din anii precedenti (despre asta cu alta ocazie) am zis ok, hai ca mergem la ea. Nu cunosteam pe nimeni acolo in afara de sor-sa si prietenul ei. Tipa parca s-a codit la inceput sa ne cheme (Stia ea saraca de ce) dar eu avand pe vremea aia o combina si ei ducand lipsa de muzica, plus ca a promis ca o sa fie si vreo doua fete dragute de varsta noastra, am cazut la pace. 
Buuun, pe la ora 21 ajungem si noi, eu carand cele doua boxe, tipul asta combina. Taxiul nu ne luase ca stateam la numai doua statii de tramvai de locatia petrecerii, tramvaiele circulau rar la ora aia asa ca am ajuns acolo de zici ca eram cai de curse, asa curgeau apele pe noi. Ne intampina sor-sa, ne-a atentionat de cum am intrat sa ne purtam frumos. La ce se referea nu stiu. Sau cel putin asa vreau sa ma mint si in ziua de azi, tinand cont ce am putut sa facem acolo.
Cand am intrat sa ne prezinte fata lumea de acolo, soc si groaza. La propriu si la figurat. Asa specimene ca in sufrageria aia...rar ! Si nu in sensul bun al cuvantului. Parca intrasem la scoala de vrajitori de la Hogwarts, varianta horror. Oamenii aia zici ca erau desenati cu stanga. Si baieti si fete ! Nu ma interesa pe mine de tipii aia dar il intrebam din priviri pe tovarasul meu unde sunt fetele alea dragute de care ne-a spus sor-sa. Se uita si el la mine ca broasca la sudura, la fel de nelamurit. O spun din capul locului, nu eram la vremea aia manechin (nu ca as fi acum)  dar in niciun caz nu eram babau ca restul. Ca sa nu mai zic ca stateau toti aliniati militareste pe canapea si fotoliu, de parca erau la priveghi.
-Ba sa moara ma-ta unde m-ai adus frate, tu vezi cum arata astia? Zici ca sunt sectanti, ii soptesc eu tipului in timp de montam combina.
-Jur ma, a zis ca o sa fie si fete marfa, dar na, poate nu au venit inca imi raspunde el la fel de dezamagit.
De plictiseala, de necaz sau pur si simplu ca sa avem motiv serios, hai sa bem nene. Si am inceput..Eu cu o sticla de gin, el cu alta. Nu ma omoram eu cu taria si mai ales cu ginul dar ne-am descurcat cu ce aveam in dotare. Asa de bine ne-am descurcat ca dupa nici o ora am baut eu o sticla si el o sticla. Cum ar spune Garcea, eram in stare avansata de crita, dar mai era loc. Pe vremea aia eram vapor de cursa lunga. Si am luat de pe masa si o sticla de Garrone pe care am "postit-o" cu asta. Pe toata !! Plus niste vin varsat. 
Se apropia ora doispe', imi aduc aminte chiar si ca am dansat pana atunci, pe Zorba Grecu'. Apoi s-a intamplat inevitabilul..M-am luptat cat am putut, pe cuvant de onoare, dar parca intram in operatie si eram sub anestezie. Stiu ca am ajuns pe balcon, aveam in mana un bat din ala de sareau artificii, am auzit 10, 9, 8...si cam atat. K.O. !! De parca eram Bute dupa meciul cu Froch.
"La multi aniiiiiiiiiiiiiiiii" m-a prins aplecat peste geam, in lumea viselor. M-a trezit o voce finuta, care ma tot intreba daca imi e bine. Nu prea imi era bine. Deloc !! Din cauza frigului, aveam mainile lipite de cornierul de la balcon, pe capul care statea sa-mi plezneasca de durere aveam o "caciula" de vreo 10 cm de zapada la cum dormisem eu acolo aplecat, imbracat doar intr-un pulover subtire. Daca mi-a fost frig? Nicidecum, cred ca faceam fata si in Siberia la cat eram de imbibat in alcool. 
Fac un efort si cu o privire de bovina ratacita, ma uit in dreapta si vad o bunaciune cu o cana de cafea in mana, care ma tot indemna sa beau. I-am spus ca nu beau cafea de felul meu, dar a tot insistat, ca o sa-mi faca bine. Am luat o gura, in secunda doi vomitam ca un porc, in timp ce frumusetea asta ma tinea de cap.
-Hai vomita ca o sa te simti mai bine.
-Ce dracu mi-ai dat sa beau mai femeie? ii zic eu, dupa ce termin de dat la boboci. Aia era cafea?
-Da, cafea cu usturoi si sare, ca sa te trezesti.
E na ma..gagica la baiaram s-a gandit sa-mi faca si-un mujdei pe langa cafea, ca alta treaba nu avea. Tot de la ea am aflat ca ceasul era aproape 3, dormisem pe balcon vreo trei ore. Mi-a spus ca ea a venit mai tarziu la party, ca ceilalti au incercat sa ma bage in casa dar eu ii injuram ca un birjar si ei i-a fost frica sa nu mor dracu inghetat acolo. Ma mir cum de m-au lasat astia sa-i injur, tinand cont ca sor-sa tipului si prietenul acesteia, erau instructori de Wing Chun si toti invitatii erau cursantii lor. Cu ultimele puteri mi-am dezlipit mainile de pe cornierul ala nenorocit si am inceput "calatoria". Pentru ca a fost o adverata aventura sa traversez sufrageria aia si sa ajung pe hol sa ma incalt. Am cazut cum era si normal in fata usii in timp ce incercam sa ma incalt
-Dracule (Asta era porecla tovarasului meu), draculeeee...acasa...nu mai pot..hai..Atat am putut sa zic. Omul care desi era si el praf, macar ramasese in picioare si incerca sa o combine in bucatarie pe cealalta bunaciune care venise. Deci sor-sa nu mintise, chiar erau doua gagici bune de tot acolo (Si nu le vedeam asa doar din cauza bauturii).
-Hai ba mai stai, esti bulangiu, unde sa mergem acum..Eu incarcam ca un erou sa ma ridic si sa ma incalt, ba chiar am reusit la un moment dat si tot bolboroseam ceva acolo. Stiti cum e atunci cand vorbesc doi betivi si tu esti treaz. Nu intelegi o iota, dar ei doi se inteleg perfect. Asa eram si noi. Pana la urma lasa asta gagica, ma ajuta sa ma imbrac si hai acasa frate..Am ajuns cu chiu cu vai in fata blocului, nici pana in ziua de azi nu stiu cum dracu m-a carat asta doua statii prin zapada aia. Dar cum am pus piciorul pe prima treapta, jaaap, ca in Tom & Jerry am aterizat pe spate. Stateam intins ca o balena esuata si ma uitam cum ningea. Dracu a urcat linistit scarile, a uitat ca eu nu am putut face asta si s-a dus sa se schimbe ca noi cica trebuia sa mai ajungem la un baiaram in spatele blocului. Cand a coborat, tot acolo m-a gasit, imi tinea de cald o "paturica" de zapada. Dupa injuraturile de rigoare, ma urca pana la usa (noroc ca stau la 1) si pleaca. Nu mai are rost sa spun ca am avut nevoie de toata concentrarea cand am intrat in casa sa-i zic maica-mii si bunicii un calduros: La multi ani ! apoi sa ma duc glont in camera si sa cad lat.
M-a trezit un sunat insistent la usa, pe la 6 dimineata. Raspunde maica-mea buimaca, era tatal unor prieteni de la etajul 2. Omul era ruuupt, cu o sticla de sampanie in mana
- La multi ani doamna, am venit sa beau cu Alexandru un pahar de sampanie.
- Doru..la multi ani..Dar Alex doarme, nu se simte prea bine..(Prea bine?? Zi mersi ca nu sunt mort mama.) Si vad ca nici tu nu te simti prea bine Doru..
-Pai ce sa fac doamna, eu nu mai am cu cine sa beau, au venit rudele nevestei de la Moldova, s-au culcat astia peste tot, eu doar sub masa mai aveam loc, baietii nu sunt acasa si am venit pe la Alex..
L-am auzit pe nea Doru cum vorbeste cu mama. Am incercat sa-l strig, dar parca eram un peste pe uscat. Imi miscam buzele, imi curgeau balele ca la oligofreni dar nu puteam sa scot niciun sunet. Pana am reusit sa cad din pat si sa ma misc, mama l-a convins sa se duca sus si sa doarma. Chiar si sub masa daca numai acolo are loc..
    Am vrut  sa ma duc eu dupa el dar am avut un alt soc..Cand am vrut sa-mi pun ciorapii, erau rosii. In mintea mea de om inca beat, dupa doar 2-3 ore de somn, eram convins ca e sange si ca omorasem pe cineva ! S-a dovedit ca era doar zeama de la borcanele cu varza rosie pe care Dracu le sparsese pe balcon la sor-sa. A vrut sa se aseze pe banca de acolo, numai ca a cazut ca bolovanul pe ea si borcanele au zburat ca-n desene animate de se facuse un mic raulet in care eu imi scaldasem picioarele. 
     Nu mai are rost sa zic cat de rusine mi-a fost a doua zi cand am fost amandoi sa luam combina..Beti din nou, ca de, din batrani se zice ca daca bei o bere dupa o noapte atat de grea, te dregi. Noi doar ce ne-am pilit din nou. Absolut toti oamenii se uitau la noi ca la doi ciumati. Si cu atat mai nasol a fost cand le-am vazut aproape treji pe fetele alea doua cum aratau. Frumoase foc ! Sor-sa se tinuse de cuvant cu varf si indesat. Numai ca probabil a uitat sa le spuna ce specimene eram noi. Ne-am strans combina si dusi am fost. Nici pana in ziua de azi nu stiu macar cum o chema pe fata aia care a stat aproape o ora si ceva sa se chinuie sa ma trezeasca si sa-mi faca o cafea. Fie ea si cu mujdei.  Si chiar si dupa doispe' ani, numai cand simt mirosul de gin, ma ia ameteala.




Friday, October 12, 2012

Ce mult te iubesc Paraschivoooo

     Pe 14 octombrie, este ziua de pomenire a Cuvioasei Paraschiva. Orice credincios care se respecta stie asta. Eu nu sunt unul dintre ei, deci nu stiam, am aflat intamplator. Si de curiozitate am vrut sa vad care este "smecheria" cu aceste moaste de la Iasi. Cu riscul de a-mi atrage multe injuraturi de la fanaticii religiosi, care o divinizeaza pe Ocrotiroarea Moldovei, sunt curios cati stiu cum au ajuns moastele la Iasi. Pun pariu ca majoritatea habar nu au. 
Ii ajut eu, moastele sale au fost aduse la Iasi de catre domnitorul Vasile Lupu, in anul 1641 si asezate in ctitoria sa, biserica Sfintii Trei Ierarhi. (din anul 1889 au fost mutate in Catedrala Mitropolinata din Iasi). Acum vine partea mai putin stiuta. Moastele astea nu au fost altceva decat un gest de recunostinta din partea patriarhului Partenie I si a membrilor Sinodului Ecumenic de la Constantinopol, pentru ca Vasile "The Wolf" a platit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice ! Pam pam paaam...
- Vasile multumim ca ne-ai platit datoriile (cum este posibil sa fi avut patriarhia asta asa datorii uriase daca au renuntat la ceva atat de pretios? Parca preotii aveau nevoie doar de Dumnezeu, nu de lucrurile lumesti). Ia de aici in schimb niste moaste. Ca dupa atata aur varsat ("bineinteles" din buzunarul lui propriu, nu bani stransi de la saracii vremurilor de atunci), meriti si tu o atentie prietenas.

Revenind la oile noastre, asistam la o mare de zeci de mii de oameni, ba dupa spusele unora chiar peste o suta de mii, care stau cu zilele la niste cozi infernale, lesina, stau nemancati si aproape fara exceptie, se iau la bataie ca chiorii doar, doar or prinde un loc mai in fata sa atinga un oscior. La cozile astea am vazut mai multi jandarmi decat vad in zilele noastre la un meci de fotbal. Nu stiu daca evlavia sau nebunia le da putere, cert este ca sunt unele doamne in multimea aia care in tinerete ar fi facut cariera in sporturile de contact, la ce lovituri si prize in par le aplica "dusmancelor" care au indraznit sa se bage in fata cu un metru. 
Ma intreb, daca Cuvioasei ii sunt atribuite atatea minuni si vindecari miraculoase, cum se face ca atunci cand oamenii asteapta la coada o iau razna de parca sunt loviti de boala vacii nebune? Pe astia nu-i poate vindeca? Se pare ca nu. Atunci ce farmec are sa stai doua zile la coada sa atingi moastele daca pleci de acolo mai obosit si mai bolnav cu nervii decat atunc cand ai venit? 
Singurii care sunt castigati de pe urma acestei sarbatori sunt "atotciripitorii" cu barbile lungi si conturi grase in banci si comerciantii care vand tot felul de cruciulite, iconite si carticele de rugaciuni (va spun din surse SIGURE, astia castiga milioane bune). Si daca ai marele ghinion sa dai coltu' pentru ca ti s-a facut rau sa fi sigur ca ai pusi de-o parte minim 400 ron ca altfel "slujitorii domnului" nu-si solicita corzile vocale sa te conduca la groapa. Asa ca, fara numar, fara numar dragi enoriasi si haidem cu totii la Iasi !

Thursday, October 11, 2012

Mami, mami cand o sa fiu mare o sa ma fac alpinist...not !!

Mereu m-am intrebat care este scopul si motivul pentru care unii oameni aleg sa se faca alpinisti sau exploratori polari ! Ce rost are sa te duci sa crapi de frig si sa mai pierzi si cateva degete din cauza degeraturilor? Te antrenezi ca nebunul un an de zile pentru o catarare "istorica" pe cei mai inalti munti din lume. Total gresit, catarare istorica a fost cea a primului om care a facut asta cu varful respectiv. Si asta cu multi ani in urma, cand nu exista tehnologia de acum, echipamentul sofisticat sau alimentatia extraordinara de care au parte toti cei din ziua de azi.
Este exact ca la maraton, unde numai castigatorul ramane in istorie, cei care ies pe locul treizeci de exemplu nu conteaza. Asa ca pentru ce sa te chinui sa faci ceva ce deja a fost facut de altii, care au primit laurii? In ziua de azi sa escaladezi unul dintre cei mai inalti munti nu este usor, dar in niciun caz nu mai este la fel de greu ca pe vremuri (cel putin pentru unii care se antreneaza speciale pentru asa ceva). Dar intrebarea care ma macina este DE CE ar vrea cineva sa se "lupte" cu muntele? Ce sa demonstreze?
- M-am luptat cu muntele si in cele din urma am castigat, declara un alpinist, dupa ce ajunsese inapoi la baza. Pai ce lupta ai castigat prietene? Vorba lui Bruce Lee: "Boards don't hit back". Te-ai ales cu fata rosie din cauza gerului, ti-au degerat cateva degete si o sa ramai pe viata un handicapat dar tot tu ai castigat? Pai muntele este intact si o sa fie acolo si peste zeci de mii de ani. Asa ca ai pierdut: cateva degete si daca esti foarte ghinionist te alegi si cu vreo pneumonie sau poate ceva mai grav. In plus, marile "vedete" sunt ajutate de vreun serpas nepalez care nu apare timp de o saptamana la toate televiziunile. Pentru unii din ei care fac asta de cand erau adolescenti, sa urce pe Everest este ca si cand ne ducem noi intr-o zi frumoasa de vara si urcam pana la Babele, imbracati in pantaloni scurti si cu adidasi usori in picioare.

Singurii care merita cu adevarat respectati pentru asa ceva sunt Roald Amundsen si Robert Scott care au dus o adevarata lupta pentru cucerirea Polului Sud. Astia doi s-au intrecut, asta inseamna competitie ! Iar norvegianul a fost invingator, fiind de altfel si primul om care a atins Polul Sud la 14 decembrie 1911. Deci acum 100 de ani !! Cum poti sa te mai numesti tu explorator si mare temerar ca ajungi in 2012 la Polul Sud, cand astazi poti sa ajungi acolo si ca un simplu turist, cu avionul ?

Pe bune, oamenii care simt nevoia asta bolnava de adrenalina, nu mai bine se apuca sa doboare recordul mondial la facut flotari, sa castige vreun concurs de Ironman sau alte chestii care nu iti pun viata in pericol intr-o masura atat de mare? Ca sa nu mai vorbim de costurile incredibile ale unei expeditii de genul asta. Sa platesti ca sa-ti pui singur in primejdie viata.  Asta da "smecherie". 


Tuesday, October 9, 2012

Sutienul Wonderbra

Mary Phelps Jacobs. 1914. Pentru majoritatea, numele asta nu inseamna nimic. Ei bine, doamna Jacobs este nimeni alta decat inventatoarea sutienului, care a fost compus prima oara din doua batiste de matase legate impreuna cu niste bentite de satin. Cu toate acestea, celebrul sutien cu push-up a fost inventat abia in anul 1964, de catre canadianul Louise Pourier, cu al sau celebru Wonderbra. De curand acest articol de lenjerie a fost votat cea mai mare inventie din istoria modei. Stim cu toti cum "functioneaza" sutienul cu push-up. Este construit de asa natura incat sa ridice sanii si sa-i apropie, infrumusetand decolteul doamnelor. Nimeni nu poate nega, din punct de vedere vizual diferenta este semnificativa. Doamnele capata mai multa incredere in sine, barbatii isi antreneaza ochii mai bine si toata lumea e fericita. 
Sau cel putin asa pare la prima vedere. La inceputul anului 2011, firma Abercrombie & Fitch a starnit un adevarat scandal in SUA, pentru ca s-au gandit sa comercializeze sutiene cu push-up pentru..adolescente. O adevarata isterie s-a produs in randul parintilor care au cerut interzicerea produsului, considerat neadecvat pentru adolescente. Ciudat, adolescentilor li se preda educatia sexuala in scoli, parintii sunt incurajati sa poarte astfel de discutii cu odraslele dar faptul ca fiica poate sa aiba tatele mai mari si mai frumoase decat mama, este de neacceptat ! Mai mai sa o puna de o revolutie mamicile. Pai ce, fiica-sa poate sa-si piarda virginitatea la 15-16 ani, nu e o problema, dar sa n-o puna dracu sa se afiseze cu un sutien cu push-up si sa-i faca concurenta ca este dezmostenita pe loc. 

Pe langa minunata inventie (din perspectiva femeilor) au aparut si chilotii cu push-up si chiar pantalonii cu push-up, pentru un fund mai bombat. Din punctul meu de vedere (misogin sau nu, desi prefer sa ma numesc realist) articolele astea sunt cele mai mari escrocherii din istoria modei. De ce?? Simplu: pentru ca nu fac decat sa te pacaleasca !! Scenariu posibil: Maricica este o femeie frumoasa foc dar ghinionista de la natura pentru ca are niste sani urati, mici sau sunt lasati si ii "divorteaza" (adica unul trage hais si unu cea). Ce sa mai, este deprimata si bani de silicoane nu are. Asa ca apeleaza la sutienul minune cu push-up. Se uita in oglinda...wooow. Superb ce sa mai. Isi pune si o pereche de chilotei cu push-up iar fundul pare desprins din reviste, poti sa juri ca este la fel ca al lui Beyonce. Mai mult ca sigur o sa-l impresioneze pe Ionel diseara la intalnire. Si chiar asa e, Ionel o asteapta la masa in restaurant si ii sar ochii ca lui Tom in desene cand vedea o pisica cocheta. Isi zice in gand "mama ce piesa e asta frateeee, cat sunt de norocos" si incearca pe parcursul cinei sa nu fie un porc si un badaran cum este de obicei, sa nu se gandeasca la fotbal, sa discute despre natura, incalzirea globala sau alte rahaturi care nu ii fac placere. Cert este ca omul incerca din rasputeri sa faca o impresie buna. Nu are chiloti cu push-up pentru penis, ba din contra, el se chinuie mult sa-l ascunda, nu sa-l scoata in evidenta. In schimb Maricica nu trebuie sa faca nimic. Ea doar...exista. Toate bune si frumoase, cei doi se plac, Ionel e chiar fascinat de bunaciune. Derulam si ajungem ( din prima sau a zecea intalnire, ca sa nu-mi sara feministele in cap) la seara magica cand cei doi se vor darui unul altuia ca in filmele romantice. 
Eeee aici este punctul culminant ! Maricica deja este o diva in ochii lui Ionel iar acesta abia asteapta sa o vada goala. Dar ce se face Maricica acum? Nu risca ea sa coboare de pe acel piedestal pe care a urcat-o Ionel? Vrajeala aia cu fizicul nu conteaza chiar deloc (cel putin la inceput) este pentru adormit copiii. O stiu si eu, o stiti si voi. Oare nu o sa se simta Ionel tradat cand o sa vada defapt ce se ascunde sub sutien? Nu o sa fie dezamagit ca Beyonce s-a evaporat ca prin farmec? El nu are sutiene magice, este natural, cu burta sau fara, cu putza mare sau mica. Alta n-are. Asa ca ce rost au aceste accesorii, care sunt mai false decat siliconul? Ala macar ramane tot timpul acolo, dar in cazul acestui sutien minune odata cu cresterea increderii femeilor creste dezamagirea barbatului (cand vede ce se ascunde in spatele ambalajului). Si nu e dezamagit de fizicul femeii, doar ca se simte pacalit, atata tot. 

Asa ca doamnele ar trebui sa "calatoreasca" putin in timp, cam pana in anii '60, cand feministele de atunci au cerut arderea sutienului pe motiv ca este inutil si injositor. Totul datorita celebrului Yves Sain Laurent care a adus pe podium un manechin cu o bluza transparenta, fara sutien. Pentru ca oricui ii place mai mult ce este natural, asta fara discutie !

Friday, September 21, 2012

In taxiu cu un diliu

     Nu stiu cati au chef de munca intr-o dimineata ploioasa, cand patul cald parca te imbie sa mai furi cateva minute. Esti adormit, vremea de afara contribuie din plin la asta si iti zici e lasa ca am timp, nu intarzii, ca iau taxiul, imediat ajung. 
Asa am zis si eu...pana am dat de nea Marian. Proasta alegere ! Mergeam pe strada ca teleghidat, adormit si fara chef, ma uitam dupa un taxi. Ma urc intr-o masina si il recunosc pe sofer. Mai mersesem cu el de multe ori dimineata. Ce este atat de special la nea Marian "Barfa" Wikipedia? Simplu, daca esti un om care are chef de taclale la 6 dimineata, este omul ideal. Vorbeste fara oprire, mai ceva ca Ilie Dobre la radio pe vremuri. Daca nu ti-ai baut cafeau si esti lipsit de orice intentie de a purta o conversatie..eh, atunci, mai pe romaneste, ai belit-o. Eu fac parte din a doua categorie. Nea Marian este ca un vultur, asteapta sa-ti scape "porumbelul" din gura apoi se napuseste. Ma recunoaste si ma saluta:
- Buna dimineata vecine (de unde pana unde suntem vecini ca habar nu am unde dracu sta omul, dar na..). Urata ploaia asta nu?
- Neata. Da, pai au si anuntat ca o sa ploua, nu este o surpriza, ii raspund eu.
A fost de ajuns, ar fi trebuit sa ma opresc dupa "Neata". Prea tarziu, omul se dezlantuise: 
- Asa e vecine, au zis da stai sa vezi nebunie pe la sapte jumate, cand ies toti cu masinile. Incredibil asa ceva, uite, eu am pe unu in bloc care are un Reanault il scoate doar de doua ori pe luna domne, iti jur, ca sa se duca la Kauffland. Sau la Real. Desi el prefera Kauffland ca e mai aproape dar nevasta-sa prefera Real. Domne si o sa plateasca la masina asta inca patru ani de acum incolo, iti vine sa crezi?
Staaaaai asa bre, stop ! De la o nenorocita de ploaie ajungi sa-mi spui despre ce fac vecinii tai si ce rate au la banca? De parca ma si intereseaza. La un moment dat omul primeste un mesaj. Eu imi misc mana cativa centimetrii si el sare imediat:
- Stai linistit vecine, al meu a sunat, nu al tau. Nici nu apuc sa-i zic ca stiu si eu asta, ca doar stiu cum se aude cand imi suna telefonul sau ca poate vroiam sa ma scarpin si nu sa scot telefonul ca tipul incepe si-mi turuie despre cat l-a costat aripa la masina, cum i s-a cacat cockerul in pat dupa ce tampitul i-a dat sa bea must pentru ca "se uita la mine ca la butelie cand beam vecine si mi s-a facut mila de el, i-am pus si lui un castron". 
Am ramas interzis, deja ma luase durerea de cap, nu ma interesau vecinii lui, masina sau cainele lui cacacios. Cred ca era prima oara in viata cand imi doream sa ajung mai repede la munca. Ca sa nu mai zic ca la fiecare treizeci de secunde tipul imi dadea un ghiont peste genunchi: "Auzi vecine dar ce zici de aia? Alt ghiont alta intrebare: auzi dar ce parere ai ca s-a scumpit benzina? Nici daca as fi vrut sa-i raspund nu apucam pentru ca raspundea el primul la propria intrebare. El centra, el dadea cu capul. 
La sfarsit ii platesci, ii urez o zi buna, el la fel si in timp ce ma indepartam de masina cu capul calendar, deschide geamul si imi striga: "Mi-a parut bine ca am mai vorbit vecineeee, pe data viitoare". 
Cel putin unul din noi era fericit. Nea Marian chiar s-a simtit bine dupa monologul tinut in masina, numit conversatie dupa mintea lui, desi eu in afara de "neata, au anuntat ca ploua, ok, asa e si o zi buna va doresc" nu i-am mai adresat alte cuvinte. Chiar ma intreb de ce are nevoie de un interlocutor daca vrea sa poarte o conversatie, pentru ca se descurca de minune singur. 

Thursday, September 20, 2012

Cel/a mai scump/a din lume

                                                               
250 de milioane ! Atat costa cea mai scumpa pictura din lume. Lucrarea se numeste "Jucatorii de carti" si a fost semnata de Paul Cezanne (19 ianuarie 1839 - 23 octombrie 1906) in anul 1893. Tabloul a fost cumparat de familia regala din Qatar si a depasit cu "doar" 110 de milioane vechiul record, detinut de lucrarea  "No.5, 1948" a lui  Jackson Pollock. 
Nu sunt eu critic de arta dar cum dracu sa dai atatia bani pe o bucata de panza, indiferent de cine a fost pictata? Cu banii aia hranesti cateva state din Africa pentru multa vreme sau de exemplu poti cumpara cam 4545 de locuinte, la un pret de 55.000 $. Intrebarea este in ce proportie esti nebun de legat sau iubitor de arta ca sa arunci un sfert de miliard de dolari pe un tablou cu doi tipi care joaca poker sau septica (fiecare interpreteaza cum vrea, ca asa e arta). Adica, nu ai putea face altceva cu banii aia si sa-ti iei o copie a picturii pentru doar cateva sute de dolari? Ca pana la urma e un tablou, doar nu te asezi cu o punga de popcorn pe fotoliu si te uiti la el ca prostu cateva ore pe zi ca la televizor. 

Cea mai scumpa bautura din lume (mai corect spus sticla care contine bautura) costa 3,5 milioane de dolari. Se numeste "Diamond String" si este o sticla de tequila confectionata din doua kilograme de platina, in care sunt incrustate peste 4000 de diamante de 415 carate. De ce ar da cineva 3,5 milioane pe o STICLA? Vin prietenii miliardari pe la tine, aia se mandresc cu cel mai smecher ceas pe care si l-au cumparat, cu inelul cu diamant roz cumparat nevestei si tu ce le zici: "Pfff, ceas? Inel? Mizilic mon cher! Ia stati  asa sa va arat eu sticla mea de tequila ". Bine, daca sticla e cumparata de un rapper care a ajuns celebru dar care a crescut cu apa de la robinet si cu posirca bauta din punga de hartie, nu m-as mira sa-l vad cu un lant gros la gat de care isi atarna mandru sticla, "like a boss". 
Cea mai scumpa bautura este un coniac Hennessy de 750 ml, vechi de aproximativ o suta de ani. Se numeste "Frumusetea secolului". Pret? 150.000 $. Daca nu aveti atatia bani, il gasiti in unele baruri la 7000 $ paharul. Chiar ma intreb cum o fi sa dai 7000 $ si dupa o juma' de ora sa ii pisi. La propriu ! 

Doamnele cu siguranta si-ar dori sa stie cat costa cea mai scumpa rochie din lume: 5,7 milioane ! Pe tesatura are cincizeci de diamante negre si cantareste "numai" 14 kilograme. Creatoarei i-a luat aproximativ sase luni sa o confectioneze. Eu ma intreb de ce ar face cineva o asemenea rochie? Care este scopul? Ne-am prins si noi ca diamantele fac toata smecheria (desi sincer sa fiu cat or fi ele de diamante, negre asa parca sunt pietre de le vand astia la masute cu douazeci de lei la Unirii) dar faci o rochie care nu poate fi purtata? Poate doar cu o unitate de trupe speciale dupa tine si o conditie fizica de invidiat ca sa poti sa cari rochia asta cat un ruscac de grea.

Atunci cand nu ai ce face cu banii, inteleg sa dai (chiar) si cateva milioane pe un ceas unicat, de lux, care in primul rand este o bijuterie, sa dai cateva zeci de mii pe un costum sau o rochie, pe o bratara sau un inel cu un diamant unic, care "creste" in sute de mii de ani, in pamant.
Ce nu inteleg este de ce sa dai pe un tablou un sfert de miliard. De ce sa nu dai cateva milioane pe o fotografie unicat, pentru care un fotograf a stat poate si zile intregi ca sa prinda cadrul sau lumina perfecta?Totul tine de o fractiune de secunda, de inspiratie, de noroc si de pricepere. La un click distanta poate sa iasa o fotografie monumentala sau un esec total. Ce adrenalina ii curge prin vene pictorului care poate termina un tablo chiar si intr-o luna de zile? Daca azi are chef sa picteze o face, daca nu, se duce si bea o bere sau da la peste. Daca da gres, poate picta altul. Plus ca marea majoritatea a pictorilor emblematici au murit intr-o saracie crunta si abia dupa 1-200 de ani, un tablou pictat de ei se vinde cu asemenea sume.


In viata sunt multe lucruri subapreciate. Sunt inventii ale unor oameni care ne-au schimbat cursul vietii in bine si ale caror patente nu cred ca valoreaza sute de milioane. S-ar opri lumea in loc, fara curent electric, fara avioane, fara banalul automobil sau fara alte mii de inventii mai mult sau mai putin folositoare? Poate ca da, intr-o oarecare masura.
 Dar cum ar fi lumea fara un tablou, o rochie sau o bautura scumpa? Cu siguranta nu s-ar opri in loc nici macar o secunda.





Friday, September 14, 2012

Traducatorii de vise

Orice om viseaza. Cu ochii deschisi sau in somn, absolut toata lumea o face. Deja asta este un lucru banal. Interesant devine atunci cand apar in scena traducatorii de vise ! Eee? Cum suna asta? Cu ce te ocupi Mariuca ?". Sunt traducatoare de vise ! Wow, esti tare domne n-am ce zice. Dar s-a gandit cineva CUM traduc oamenii astia visele? De unde le bubuie mintea la asemenea interpretari?

De exemplu, o asemenea traducatoare (inca n-am gasit cum ajungi traducator de vise, ce studii trebuie sa ai  pentru asa ceva) si-a dat cu parerea despre visul unui tip care a visat ca de ziua lui avea masa incarcata de platouri cu bunatati. Dar cand sarbatoarea era in toi, tipul a observat cu stupoare ca nu mai avea bautura si nici bani sa mai cumpere (cat sa fi de fraier, chiar si in vis, sa iti incarci masa cu zeci de platouri cu mancare in loc sa iei bautura la greu. Esti roman frate, lumea vine sa bea, nu vine pentru cateva felii cu cascaval, trei masline si doua rosii). Exact atunci a sunat la usa un livrator care i-a adus un cadou de la niste prieteni, si anume mai multe sticle de sampanie. Bucurie mareeee neamule, avem bautura, sa curga muzica si sa "cante" sampania. In fine, este un vis, posibilitatile sunt nemarginite. 
Acum intra in scena "experta" si ne spune ca este un vis care anticipeaz bucurii, ca este o atmosfera de voie buna, masa incarcata simbolizeaza un trai fara griji. E sa mori tu ! Serios? Noi nu ne dadeam seama ca o petrecere simbolizeaza bucurie. Totusi, bomba cea mare este legata de sticlele de sampanie.
Vezi doamne, inseamna ca respectivul isi rezolva cele mai mari probleme financiare iar faptul ca la ziua ta primesti cadou o sticla de sampanie (va dati seama cat de "rar" se intampla asta?), simbolizeaza o PROFETIE care anticipeaza prosperitatea. Incredibil, nici daca primeai un corn de inorog de ziua ta, nu simboliza o profetie dar o banala sampanie la o zi de nastere...asta da cadou. Tare sunt curios cum s-a ajuns la o asemenea concluzie.

 Mai departe, o alta tipa a avut un vis interesant. S-a luptat cu vitejie si a omorat un urs care i-a iesit in cale. Praf l-a facut gagica ! Apoi, dupa ce si-a salvat viata a reusit sa prinda un pui de pasare cu un penaj superb dar care semana cu o..bufnita. E cum credeti ca a interpretat oracolul? Uciderea ursului inseamna o reconciliere cu prietenii cu care esti certat ! Bun, dar daca nu esti certat cu nimeni? Cu cine dracu te mai impaci atunci? In partea a doua a visului, pasarea cu penajul frumos colorat inseamna ca primesti vesti foarte placute de la prietenii care calatoresc. Halal vesti, aia se distreaza prin tari straine si tu stai ca proasta sa astepti vesti "bune" de la ei. "Mama Alinuta, ce ne distram aici, apa marii e calda si limpede, nisipul e super fin, mancarea este incredibile. Ce sa mai, super vacanta pacat ca nu ai avut bani sa vii si tu". Dar na, daca experta spune ca trebuie sa te bucuri cand altii se distreaza fara tine..atunci asa o fi. :) Oricum, la sfarsit de "traducere",  geniala traducatoare iti arunca o farama de speranta si spune ca daca pasarea seamana cu o bufnita, totusi e bine, ca se intrevad niste afaceri profitabile dar care sunt pandite de paguba si ii recomanda tipei sa aiba mareee grija cand face confidente. Asa ca Alinuta ai grija sa nu dai din gura ca nu e de glumit cu bufnita. De asemenea, pentru noroc ii este recomandata fetei o amuleta elefant si numarul 27. Hai ca am inteles cu amuleta ce faci, dar cu numarul 27 ce faci?? Te duci si-ti pui salariul pe nr 27 la ruleta? Joci la loto in ziua de 27 sau cum? Nu o sa stim niciodata, ca deh, ne-am ales meserii banale in loc de cele de traducatori de vise.

E clar, astia cu horoscopul sunt joaca de copii. Traducatorii au nevoie doar de un penaj frumos colorat si o bufnita ordinara si gata interpretarea. Iti zic si de prieteni si de bani, sa ai grija cu barfele si daca mai apare si ursul in vis si ii faci de petrecanie, te-ai scos. Merg toate ca unse. Daca mai adauga si cateva sticle de sampanie, deja o dau in profetii.
Astea sunt doar doua exemple, pentru unii hilare pentru altii un adevarat ghid in viata. De cei din urma chiar mi-e mila daca ajung sa-si organizeze viata dupa asa ceva. Chiar avem o vorba in popor (si nu este de bine): Ce faci ma, ai ajuns sa faci ziua ce ai visat noaptea? 


Thursday, September 13, 2012

To be or not to be...popo?

Pe vremuri, daca iti intrebai copilul ce vroiai sa se faca cand o sa fie mare, iti raspundea visand cu ochii deschisi: aviator, astronaut, doctor, inginer. Daca ii intrebi pe cei mici din ziua de azi, mai mult ca sigur ca o sa-ti raspunda fara ezitare ca vor sa se faca fotbalisti, in cazul baietilor sau neveste de fotbalist in cazul fetelor (asta chiar e o meserie, nu e de gluma). Intr-un fel este de inteles de ce toti viseaza sa joace alaturi de Messi sau Cristiano Ronaldo. Au bani, arata bine, sunt cunoscuti de o lume intreaga. Dar mai multe sanse are un puber plin de cosuri sa i-o traga celei mai dorite femei din lume, decat sa ajunga vreun roman la Barcelona sau Real Madrid in viitorul apropiat. Mai plauzibil ar fi sa se visese langa "marele" Tanase zis Dodel sau sa ajunga mari crai ca si Adrian Cristea. Au nevoie doar de putin talent, afinitate pentru manele, pierderea orelor in cluburi si sa fie neaparat mari fani ai bauturilor alcoolice. Daca nu duci de la 5-6 pahare in sus, nu ai cum sa te integrezi in Liga lui Mitica. O conditie ar fi si picarea examenului de bacalaureat, ca dupa aia incep coechipierii sa te barfeasca, ca na, ai vrut sa fi mai "smecher" ca ei. Dar nu imi fac probleme, viitorul suna "bine" pentru fotbalul din Romania.
     
Totusi, de ce nimeni in ziua de azi nu vrea sa se faca preot? S-a gandit cineva cat castiga un "ninja" in ziua de azi, tinand cont ca astia iti iau banii si la botez si la nunta si cand mori? Salariul unui preot cu toate "gradele" ajunge pe la 1900-2000 de ron pe luna. Asta pe langa banii luati la nunta sau botez, pentru care in mod normal trebuie sa-ti dea o chitanta. In schimb pe cine am intrebat daca a primit o asemenea chitanta, se uita la mine ca curca-n lemne, neauzind vreodata de asa ceva. O singura persoana cunosc care a primit acum doi ani o chitanta de 60 de ron, desi platise pentru serviciile "preacuviosilor" in jur de 350 de ron. Cand i-a intrebat de ce au scris doar 60 de ron, cei fara de pacat i-au raspuns, citez: "Nu trebuie sa traim si noi BAROSANE?". Pai bine ma, parca era vorba de juramantul de saracie pe care il depui cand te faci popa, era vorba de "chemarea" care o ai fata de al' mare de sus. Sau atunci cand te rogi si stai "de vorba" cu El ii spui ca tocmai ai reusit sa strangi bani sa-ti iei noul model de la Audi? 

Nu este un job usor sa fi preot...Pe langa faptul ca trebuie sa suporti o gramada de nebuni care intra in Casa Domnului si care sunt convinsi ca daca nu muncesc pana la urma o sa le pice ceva din cer, din mila Sefului, mai ai de suportat si o gramada de probleme. Trebuie sa te gandesti ce faci cu zecile de sticle de vin aduse la diverse sarbatori de enoriasi, cozonacii bine rumeniti, sa fi la curent cu ultimele noutati tehnologice pe care le achizionezi cu banii din cutia milei (cine crede ca banii aia ajung altundeva decat in buzunarul lor, are nevoie de ajutor raaau de tot). Trebuie sa ai o conditie fizica buna si o dexteritate care l-ar face gelos pana si pe "talentatul roman", magicianul Cristian Gog. Nici pana in ziua de azi nu am vazut oameni mai rapizi ca preotii care iti calca pragul sa-ti sfinteasca casa la diverse ocazii. De obicei vin in echipa: profesorul si ucenicul, ca in filmele clasice chinezesti cu maestrii kung-fu. Maestrul arunca la misto cu busuiocul apoi cu o miscare fulgeratoare care l-ar fi facut gelos si pe Bruce Lee, iti ia banii si ii baga in buzunar. Serios, urmariti miscarea din incheietura, este ceva incredibil. Laser frate !! Normal, nu lipsesc nici cuvintele multumim frumos, nu trebuia. Oricum nu poti sa gandesti la fel de repede pe cum executa ei miscarea si sa te razgandesti sa nu le mai dai banii. Ucenicul priveste ca hipnotizat indemanarea maestrului in timp ce ii deschide rapid usa si se duc la vecinii tai. Nu apuci sa zici nimic sau sa inchizi usa ca deja "ninjalaul" este in alt apartament. Un bloc cu 10 etaje este rezolvat in mai putin de 35 de minute apoi lacustele pleaca la urmatorul. Nu pentru bani, ce dracu, dar vor sa sfinteasca cat mai multe case, doar au o datorie..sfanta nu? :)
De asemenea, un preot la moda trebuie sa cunoasca foarte bine pacatale pe care trebuie sa le ierte. Unii sunt atat de dedicati acestui tel incat de multe ori ii surprinzi infundati in probleme..la propriu !! Pai bine popo (fiecare intelege ce vrea de aici :D), sa intelegem ca doar daca..aprofundezi problema o poti rezolva? Interesanta abordare, n-am ce zice. 

Dar cine suntem noi sa-i judecam pe atotstiutorii si preafrumoscantatorii bisericii? Ei doar isi fac datoria nu?Doar ca ar trebui sa luati in seama cele de mai sus atunci cand le ziceti sarutmana parinte si MAI ALES cand treceti si la fapte dupa asemenea vorbe !
 In incheiere, daca vreti o cariera banoasa pentru copiii dumneavoastra, nu ezistati sa-i indrumati spre lumea bisericeasca. Pentru ca un arhiepiscop poate castiga cam 8200 de ron, cat un ministru, un arhiepiscop major sau mitropolit in Biserica Ortodocsa Romana (BOR) cam 8300 de ron, cat un ministru de stat. Iar jupanul sef, Preafericitul (cum sa nu fi super fericit in asemenea conditii) Patriarh al BOR, ajunge pe la 8700 de ron. PE LUNA !

Wednesday, September 12, 2012

Dorel, adevaratul campion !

Numele: Arthur Reid
Varsta: 90 de ani
Ocupatie: pensionar (de parca nu era evident)


Bun, ce este atat de interesant la acest domn, in afara de venerabila varsta de 90 de ani? Unii considera extraordinar  faptul ca de 72 de ani (de prin 1940 pentru cei care stau rau cu matematica) domnul Reid abia daca a pierdut o zi fara sa se duca la The Griffin Pub din Gloucestershire, sa bea o bere. 
Bea din aceeasi halba de atata amar de vreme si sta pe acelasi scaun. In cinstea lui, managera localului a facut o placuta comemorativa pe care a pus-o pe scaunul ocupat de batranel. De-a lungul anilor, se spune ca omul a baut in jur de 30.000 de halbe de bere. Facand o scurta socoteala, cam 416 pe an, deci una pe zi   (± o halba, cand se antura cu prietenii lui). 

Ce a facut omul de lungul vietii ? Pai a fost chiar un "exemplu de urmat". La 12 ani s-a lasat de scoala si s-a dus sa lucreze douaj' de ani la o ferma. S-a plictisit aici si s-a mutat la o cariera locala de piatra. A venit si razboiul iar domnul Reid a fost la datorie...la pub la datorie, pentru ca suferea de o boala care nu i-a permis sa-si satisfaca stagiul militar. Cum dracu putea sa-si satisfaca chemarea catre bere dar nu putea sa-si satisfaca stagiul militar, ramane un mister. Nu are copii si nu a fost niciodata insurat (mai mult ca sigur ca in asta sta secretul ajungerii la o varsta atat de inaintata). Singurul lucru care a contat pentru el a fost berea "Courage". Ce sport, ce miscare..nu tata, bereeeee ! Asta e baza.

Dupa ce am citit povestea domnului Reid, m-am trezit cu o nelamurire. De ce toata performanta batranelului este considerata un adevarat record. Am la bloc vecini (da, mai multi din pacate, nu doar unu) care il "mananca la micul dejun" pe nea Arthur. Si cum trebuie sa existe un campion, pe al meu il cheama Dorel (a dracu coincidenta, ca betivul ala din reclame). Are in jur de 50 de ani, dar pot sa jur ca domnul Reid arata mai bine ca el. Si Dorel bea cate o bere zilnic..ca sa stinga arsurile provocate de taria ordinara pe care o ingurgiteaza in cantitati impresionante. Numai ca berea bauta de el zilnic are 2 L, deci vreo patru pahare ca ale lui Arthur. Dorel nu se duce la pub, ca nu isi permite. In schimb vine zilnic acasa pe patru carari si nu poti sa nu-i admiri miscarile si echilibrul fantastic de cocor turmentat. (Daca se nastea in China, Jackie Chan ar fi pierdut cu siguranta rolul din "Maestrul Betiv" din simplul motiv ca Dorel nu trebuia sa joace un rol, el ar fi facut miscarile in mod natural). Si cum omul este vapor de cursa lunga, daca o mai duce asa cativa ani, o sa-i spulbere recordul de bere bauta unchiului Reid fara probleme (asta daca n-a facut-o deja). 

Le recomand amatorilor de recorduri bahice sa dea o fuga prin zonele rurale de la noi si cu siguranta o sa gaseasca niste adevarati "eroi" pe langa care, domnul Arthur Reid este "pistol cu apa" si la varsta care o are si la cantitatea de bautura consumat dar mai ales la varsta la care "sportivii" se apuca de treaba. Pot garanta ca ai nostri sunt deja veterani la varsta la care englezul s-a apucat de baut.







     


Wednesday, August 22, 2012

Prostia reporterilor din Romania


    Prostia crunta (sau slaba pregatire, ca sa nu fiu asa acid) a reporterilor care apar “pe sticla” zi de zi atinge cote nebanuite. Ca este de ras in prima instanta cand auzi intrebarile adresate celor intervievati este o chestie, dar daca stai sa te gandesti ca unii reporteri castiga mai mult decat un doctor, te apuca groaza. Nu am nimic cu meseria asta, dar este de ajuns sa ma uit cateva minute la stiri ca sa realizez cat de nedrepte sunt cateodata lucrurile. 
Chiar acum cateva minute, o stire despre niste hoti de carburanti. Dupa ce oamenii au fost filati mult timp, politistii s-au dus "la sigur" si le-au descoperit ustensilele folosite si curtile pline cu butoaie, canistre si bidoane. In timp ce-i conduceau la dube pe respectivii, un reporter care abia daca i-a mijit mustata, topaia sprinten ca un iepuras pe langa cel retinut. Si acum vine intrebarea antologica: Ati furat benzina?? Tipul incatusat se uita la el ca vitelul la poarta noua, probabil bulversat si el de intrebarea tampita. Dupa doua secunde de tacere, tanarul "geniu" isi incearca din nou norocul: Canistrele din curte sunt ale dumneavoastra? Nuuuu, cum sa fie ale lui Gogule? A plouat din senin cu vreo 70 de canistre si bidoane in curtea omului, el habar nu avea ce cautau acolo, nu le-a atins in viata lui.

Alt cazuri, alte situatii penibile. De data asta o domnisoara care nici nu stie sa tina microfonul in mana, merge pe plaja si intreaba diversi oameni: Ati venit la mare?? Fantastica intrebare, pe bune. Oamenii probabil plecasera pana la paine si hop, s-au trezit pe plaja asa, din senin, la vreo 300 de km. Dupa ce i se raspunde tutei cu jumatate de gura da, am venit (mai mult ca sigur saracii credeau ca sunt filmati cu camera ascunsa ) ea ii intreaba: Si? De ce ati venit? Probabil a nimerit cei mai rabdatori oameni ca altfel nu-mi explic cum de aia i-au facut jocul si s-au chinuit sa-i raspunda. Aceeasi creatura cu intrebari mirifice, se duce seara intr-un club. Un grup de tineri bine dispusi care danseaza de mama focului, beau, rad, glumesc, este luat la intrebari: va distraaaaaaaaati?? Nu proasto, oamenii sunt la priveghi, in doliu, dar isi manifesta tristetea intr-un mod bizar, razand cu gura pana la urechi. Si culmea ! Ea chiar este platita sa puna asemenea intrebari !

Astea ar fi doar cazurile mai..amuzante. Este socant cand armata de vanatori de declaratii se repede asupra unor oameni cu probleme extrem de grave: Unui om care si-a pierdut parintele intr-un accident rutier din cauza unui betiv ordinar, (dar "cu spate") urcat la volanul masinii, aproape i se vara microfonul in gura: Ce parere ai??? Este justa decizia curtii de a-i aplica pedeapa cu suspendare celui care ti-a ucis tatal? Prin simplul fapt ca omul ala nu a reactionat in niciun fel, pentru mine este un erou. In locul lui, la o asemenea intrebare cretina, cred ca il trimiteam pe respectivul reporter langa parintele pierdut, fara pic de remuscari, sa-l intrebe pe el daca este just ca un ucigas sa primeasca o pedeapsa cu suspendare. Si exemplele pot continua la infinit, amuzante dar extrem de triste in acelasi timp.

Un lucru e clar: in ziua de azi in Romania daca n-ai carte, ai parte ! Si nu este din pacate singurul job in care se intampla asa ceva..

Tuesday, June 26, 2012

Rosia Montana cea mai finuta doamna


Salvati Rosia Montana..cred ca am auzit sloganul asta de m-am plictisit. Grupuri razlete de sustinatori prin centrul orasului, te pun sa arunci o semnatura, iti spun ca tu, ca cetatean, chiar contezi si ca poti salva Rosia Montana! Wow..poti sa fi un adevarat erou iti zic ei, sa salvezi aurul TAU. Opa, stai asa, back, care aur? Pai cum care aur? Zacamantul ala urias, cel mai mare din Europa dupa spusele unora, a bagat zazanie intre oameni. Mai nou, toti sunt patrioti, isi iubesc tara mai mult decat propiile mame. Vor sa protejeze natura, sa-si protejeze aurul. Pentru ca noi romanii suntem extrem de buni cand este vorba sa luam totul personal. Este aurul nostru baaai, ce dracu credeti voi ca faceti?!

Care este defapt problema? Pai ar fi "doar" doua probleme. Una, ca statul vrea sa vanda drepturile pentru faimosul zacamant unei companii canadieni si doi, ca astia din urma, ca sa extraga aurul ala, au nevoie de zeci de tone ce cianura, care ar distruge ireversibil solul. 
Ca toata clasa noastra politica este o apa si-un pamant (am folosit o expresie populara romaneasca, decat sa rezum totul la un singur cuvant: gunoi ) asta stim deja. Lumea este indignata ca o companie romaneasca nu se ocupa de exploatarea pretiosului metal, in loc sa ne "fure" altii aurul. Dar nimeni nu se intreaba: avem o companie capabila sa duca la capat un asemenea proiect? Raspunsul este simplu si il stie toata lumea: NU AVEM. 

Acum isi intra in rol "muritorii de foame" din deja celebrele reclame cu "ei nu vor decat sa munceasca". Dupa capul romanului de rand, este de ajuns o armata de mineri cu putere de munca si gata tata, scoatem aurul si il impartim frateste. Cu tarnacopul, cu cazmaua, cu mainile goale, sapam dupa el si pana diseara e gata, o punem de cate un lant si-un ghiul. Rautacios? Deloc. In Africa sunt zacaminte de sute (daca nu chiar de mii) de ori mai valoroase decat al nostru. Aia de ce nu isi valorifica minele si vin companiile straine (americani, rusi, nemti, canadieni etc) sa le scoata diamantele? Simplu, pentru ca nu pot. Din niciun punct de vedere: politic si fizic. Nimeni nu s-a intrebat, cum au ajuns tarile enumerate mai sus sa exploateze zacamintele altora? La ei in tara unde au luat nastere companiile, au stat cu ciocanelul in mana si cu pensula ca sa indeparteze praful ca si cand ar fi un sit arheologic fragil? Ei ash, au aruncat in aer tot muntele, au folosit cianura sau mai stiu eu ce substante care sunt extrem de nocive, nimic de zis. Oricum au facut-o, nu au dat inapoi !

Progresul cere sacrificii ! Este pe cat de dureros, pe atat de adevarat ! Nu poti sa exploatezi un zacamant cum este cel de la Rosia Montana fara sa strici natura. Cine crede altceva este naiv ori s-a uitat prea mult la OTV.  Indiferent cine ar exploata zacamantul ala, tot ar produce pagube naturii. Si (asta chiar e bomba pentru unii !!) chit ca vine Superman in numele statului si il extrage fara sa strice natura, NICI MACAR UN ROMAN nu o sa primeasca ceva din aurul "lui". Este aurul tarii!! Care tara? Pai aia condusa de cei pe care tot noi i-am votat, condusa de politicienii aia care atunci cand a fost miting, in loc sa-i fluiere oamenii, ei dansau pinguinul, bagau mici si bere ca spartii si ii faceau figuratie gratuita lui CRBL sa-si faca videoclip, oamenii aia condusi de liderii de sindicat cu case la Predeal si vile pe malul marii (Power to the people..yeah right ), mana de oameni care chiar credea cu adevarat ca daca striga in toiul iernii jos Basescu, o sa vina pe "tronul" tarii cel mai de treaba presedinte si eventual o sa le dea si 20.000 E de caciula si in final oamenii care numesc regia ieftina din cazul lui Nastase un gest "disperat" si ii plang de mila unuia care a furat sute de milioane de euro pentru el si gasca lui ( "baietii buni" care o sa ne conduca dupa viitoarele alegeri si care ne-au dat inapoi cu 50 de ani dupa revolutie, care o sa ia locul actualilor "baieti buni", care au furat ce mai era de furat din tara asta).

Rosia Montana, aceasta delicata doamna pe care o protejam (in mintea noastra) cu atata indarjire, careia ii aparam..virginitatea, este cea mai mica problema a romanilor din ziua de azi. La nivel de vise, dormim pe un munte de aur, dar in realitate noi suntem cei care, prin deciziile luate, prin naivitate si incredere oarba in niste sacali ordinari, numiti politicieni (portocalii, rosii sau galbeni) am turnat mai multa otrava si durere in pantecul tarii decat o sa o faca vreodata sute de tone de cianura.

Thursday, June 21, 2012

Adrian Nastase, actor de oscar

 Subiectul zilei, senzationala stire a zilei este tentativa de sinucidere a fostului premier Adrian "Bombonel" Nastase.  
Dupa pronuntarea sentintei in dosarul "Trofeul Calitatii", in urma careia domnul Nastase a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare, a urmat nebunia. O nebunie demna de Bollywood (nu Hollywood) un circ cum numai in Romania este posibil. 
Desfasurarea evenimentelor are loc cu o viteza ametitoare, dar rolurile sunt jucate atat de prost incat si cei care decerneaza Zmeura de Aur (opusul Oscarului, decernat pentru cei mai slabi actori) ar ramane perplexi de stangacia si nesimtirea "actorilor".

Noaptea tarziu, politia se prezinta in strada Zambaccian, sa-l conduca in arest pe fostului prim-ministru. Te gandesti ca in clipele alea omul vrea sa-si imbratiseze familia, sa verse o lacrima, ca na, nu pleaca in vacanta (gurile rele spun ca din cauza presupusei orientari sexuale asta chiar ar fi o vacanta pentru domnia sa). Dar Nastase ce face inainte sa plece? Le cere politistilor voie sa-si ia niste carti din biblioteca ! Superb gest, numai un nebun ii putea refuza asemenea rugaminte, doar trebuia sa-si potoleasca si el setea de cultura la puscarie. Numai ca omul ce face, pune mana pe un pistol si incearca sa se sinucida ! In-cre-di-bil ! Soc !! (sper ca unele doamne trecute cu muuult de prima tinerete nu au facut un atac de cord la aflarea unei asemenea vesti). O doamna din "gasca" de parlamentari venita la fata locului, a declarat ulterior ca Nastase a apelat la un asemenea gest pentru ca s-a saturat de "umilintele si atrocitatile la care a fost supus de autoritati". Saracul de el, ce chin sa dormi pe milioane de euro, facute pe carca statului, pardon a unei matusi. Dar sa lasam rautatile (din nou) si sa revenim la evenimente. 
Dupa spusele martorilor de afara s-a auzit o "bubuitura" puternica. Imi si inchipui cum dracu un pistol de 9mm (dupa cum s-a zis la tv) scoate o bubuitura, cand si un copil de 7 ani cred ca ar fi fost in stare sa recunoasca un foc clar de arma. Cum se aude "bubuitura", apare in cateva clipe o salvare (cred ca au batut recordul, nici in desene animale nu apare asa de repede).  Au motivat ca un om inainte de a fi dus in arest trebuie consultat medical si ei erau acolo. Super tare, inainte sa te aresteze iti trimit acasa un echipaj SMURD!!! Numai astia il puteau consulta, cu o salvare normala ii cadea rangul. Cloaca de reporteri  filmeaza, face poze, se agita. 

Apare "sinucigasul" pe targa dar, surpriza!!! Nu vezi o masca de oxigen sa-l ajute pe om sa respire mai bine, o perfuzie, nu vezi sange. La un banal accident de masina si tot vedem ceva de genul, dar la o tentativa de suicid, ciuciu. In schimb vezi un fular burberry infasurat in jurul gatului. La cat de grava se presupune ca este rana, au avut timp sa-l si bandajeze dar sa-i si aranjeze fularul frumos. Pe de alta parte, domnul Nastase, cunoscut ca un impatimit al vanatorii, deci un om care cunoaste BINE armele de foc, nu a reusit sa-si puna capat zilelor si s-a impuscat in gat!! Nu in cap, nu in gura, unde ar fi fost moarte sigura, ci in gat !!  Curat ghinion domne, e ca si cand un lunetist poate nimeri fara probleme o tinta de la 400m dar nu poate sa-si zboare singur creierii. Nici nu ne mai intrebam DE CE era arma aia incarcata? De ce tinea Adrian Nastase o arma incarcata in casa? Cand stim toti ca este pazit zi si noapte de SPP, in calitate de fost demnitar si nici macar o musca nu-i poate face rau? Intr-un joc de sah, PSD sau USL (o apa si-un pamant, ca orice partid politic de altfel) au sacrificat regina dar aproape ca i-au dat sah-mat lui Basescu. Opinia publica o sa fie induiosata la maxim de martirul Nastase, mai ales dupa ce Victor Ponta, venit sa vada ce face un om la necaz (imbracat impecabil, probabil asa doarme noaptea, gata sa sara din pat pentru a se pune in slujba tarii) a declarat: Oare este fericit acum domnul Basescu? Paac, ti-am dat perversa domn' presedinte ! Ca este justa sau nu condamnarea lui Nastase, lasam pe seama justitie sa decida. Ca toata mascarada este doar un joc al puterii (in genul Game of Thrones) asta stie orice roman. Daca o sa faca sau nu puscarie Nastase (ca de murit oricat de "odioase" sunt plagile alea care de la o ora la alta cresc de la doua la patru stim ca nu are nicio sansa) ramane de vazut. 

Un lucru este cert: in Romania daca furi zeci sau sute de milioane, ai toate sansele sa scapi. Daca furi o paine de foame, iei cativa ani.  Daca esti om simplu, iti paseaza copilul de la un doctor la altu pana iti moare in brate, daca esti Nastate, Basescu, Iliescu sau alt demnitar, vine Smurdul mai rapid decat zici 112. 


                                                                                  "Sa nu dea Dumnezeu cel sfânt, 

                                                                                   Sa vrem noi sânge, nu pamânt!

                                                                                   Hristosi sa fiti, nu veti scapa

                                                                                   Nici în mormânt! "

      

















Friday, June 8, 2012

Romania la Euro 2012 !!!

Astazi incepe Campionatul European, acest regal fotbalistic unde in ultima vreme avem interzis. Dar oare cum ar fi aratat nationala Romaniei daca ar fi reusit sa se califice la acest turneu? Cum s-ar fi comportat cei care conduc atat de "bine" fotbalul romanesc?

-Bravo Piti, ai reusit o noua calificare, stiam eu ca esti antrenorul care ne poate scoate la liman. Victor Piturca se uita la Mircea Sandul cu aceeasi privire de gheata pe care a avut-o toata viata. Parca ii spune din priviri: daca nu eu, atunci cine Nasule? Iese din biroul eternului presedinte si il suna pe secundul si prietenul sau, Gabi Boldici.
- Gabi, hai ca trebuie sa alcatuim lotul pentru Euro. Dupa 20 de minute, Boldici intra in biroul lui Piti. Il gaseste pe acesta ingandurat si cu privirea in gol.
- Avem probleme de efectiv Gabi, jucatorii nu sunt titulari la echiepe de club, altii sunt iesiti din forma, baza de selectie este mica, spune Piti sec, in timp ce freaca in mana dreapta doua zaruri in locul celebrelor bile antistres ying & yang.
Se uite la secundul sau si ii cere sa vada din nou fisele fotbalistilor.
- Avem probleme mari in compartimentul ofensiv, mari de tot. De ce nu este Mutu pe lista?
-Pai Piti n-a mai jucat fotbal de cateva luni, la Cesena a fost mai mult rezerva si oricum ai zis ca nu vrei sa-l mai chemi..
-Parca tu mi-ai zis ca are o noua echipa acum cateva zile si ca joaca destul de des. Ce dracu ma Gabi te contrazici singur?
- Da Piti da ti-am zis ca joaca in casinouri ! Este vazut atat de des acolo inca mai mult ca sigur ca l-au acontat cei de la PokerStars
- E vezi? Deci are echipa ! Habar nu ai tu de cat talent este nevoie sa joci in casinouri. Ruleta, poker, blackjack, spune selectionerul cu nostalgie in timp ce sufla din obisnuinta in zarurile norocoase pe care le framanta de zor. Trimite-i telegrama de convocare. Pana la urma nimic nu conteaza mai mult decat sa-i vada recordul lui Hagi spulberat. Si acum hai sa vedem ce facem cu restu, am rezolvat problema atacului. 

Urmeaza cateva amicale de lux, cu San Marino si Cipru. Dupa egalul cu San Marino si victoria senzationala impotriva Ciprului, scor 1-0, Victor Piturca declara: " Per total sunt multumit de rezultat. Am intalnit doua echipe puternice, motivate, care au jucat tare. Ma asteptam sa avem mai multe ocazii de poarta in meciul cu San Marino, dar au niste jucatori extrem de buni. O sa trag concluziile in zilele urmatoare, sa vedem ce am facut bine, ce am facut rau. Mi-a placut oricum daruirea baietilor, a fost maxima dar si lipsa a 6-7 jucatori de valoare din lotul nostru s-a simtit. 
- V-a impresionat cineva in acest miniturneu ? il intreaba reporterul.
- Mi-a placut mult numarul 10 de la San Marino, pescarul ala mic de statura, nu ii retin numele. Un jucator de mare valoare.

Urmeaza turneul final. Romania are primul meci impotriva Angliei, in grupa D. Selectionerul se trezeste devreme. Isi bea cafeaua alaturi de secundul sau si pregateste echipa pentru maine.
- Cum s-a pregatit Lobont? intreaba el.
- Lobont este epuizat Piti, abia am reusit sa-l trezim. Iar a baut aseara cu Tamas, cred ca mai bine il bagam pe Tatarusanu.
- Cat a baut? 
- Doua..
- Doua pahare?
- Nu, doua sticle ! De whiskey.
- Asa zi ma Gabi, ma speriasem. Stii ca Tamas daca bea doar doua pahare e nervos, se trezeste cu dureri de cap. Si am gandit sistemul cu el titular, alaturi de Chiriches.  Asa, la mijloc clar Bourceanu si Florescu.
- Piti pai si la creatie pe cine bagam? intreaba Boldici contrariat?
- Iar nu ai incredere in mine? Trebuie sa ne aparam, ce nevoie avem de creatie, toata lumea pe linia de 16 metrii, fara exceptie. Bine, poate doar Mutu in fata ca stii ca devine sensibil in preajma liniilor albe, mai rau ne incurca. Asa, deci toate mingiile pe Mutu. Bun, Tanase pe stanga, Banel pe dreapta si aia e. 
Mai ramane sa vedem pe cine punem langa Mutu.
Pana sa zica Boldici ceva, Piti agita zarurile, sufla in ele pentru noroc si le arunca pe masa: sase-cinci. Unspe'. Deci langa Mutu, Costea al' mic. Babaroasele nu ma inseala niciodata, crede-ma.
- Costea?Dar Costea n-a mai marcat de luni de zile eu nici nu stiu de ce l-ai convocat. 
-Vezi Gabi? De aia esti secund si nu principal. Daca a reusit el sa marcheze la Daniela Crudu in locul altora cu mai mult capital, atunci iti zic eu, simt ca v-a marca si cu Anglia. Simt ca este si ziua lui Tanase, stii ca el marcheaza de doua ori pe an. Deci este timpul lui. Dintr-o data Piturca sare ca ars cand ospatarul vine si-l intreaba daca mai doreste o cafea.
- Gabi esti nebun? ce ti-am zis eu ca in hotelul asta nu trebuie sa fie niciun ospatar? Ospatarite, nu ospatari!!! Stii ca Adi nu-i suporta. Doar nu vrei sa avem probleme inainte unui meci atat de important. Se uita speriat la bietul ospatar de parca l-a vazut pe satana, dar se calmeaza repede cand se priveste in oglinda mare de pe hol: there can be only one !

Si iata ca vine si mult asteptatul meci. Romanii intra pe teren tinandu-se de mana. Se canta imnul. Rat tine mana la inima in timp ce intoneaza cu voce tare Desteapta-te romane. Lobont tresare pe banca de rezerve, crezand ca pe el il indeamna sa se trezeasca, Tamas fredoneaza ultima manea a lui Adi Minune, Torje priveste in gol, Bourceanu este incordat, ca un adevarat gladiator ce este si isi jura ca meciul asta o sa reuseasca o pasa mai lunga de 10 metrii. Camerele insista pe decarul nostru. Florescu ii face semn discret lui Mutu sa se stearga la nas. 
Incepe meciul, mingea ajunge la Banel, care centreaza..in tribune!
- Joaca Banele simplu, pasa in centru la Bourceanu.
- Ok boss, i understand, ii raspunde Banel.
-Ce a patit ma asta de vorbeste in engleza?
- Lasa-l Piti ca i-au promis ca se transfera in Anglia si acum exerseaza limba. 
Minutul 25, Tanase se lanseaza intr-o cursa pe stanga, centraza perfect si Costea jr. se inalta imperial si marcheaza. Goooool Romaniaaaaa. Mihaaai Costea..Toata lumea este socata, numai Piti zambeste superior catre Boldici: Ce ti-am zis de Costea? Il vede pe atacant cum alearga cu bratele deschise catre banca de rezerve si iese in intampinarea lui sa-l imbratiseze. In ultima clipa Costea se indreapta catre cea mai apropiata camera de transmisie si isi ridica tricoul. Scris cu markerul se poate citi: "I louve yu Daniela !". Piti este negru de furie dar pana sa zica ceva, Costea se impiedica de unul din cabluri si isi scranteste glezna. Cere schimbare urland de durere.
- Nila..mai mult nu am de zis spune Piturca, stana de piatra.

Meciul se reia cu Stancu in locul lui Costea. Ne aparam eroic, ca la Rovine. Luptam pana la ultima picatura de energie. Jucatorii de pe margine isi fac semnul crucii, parul lui Piti se zbarleste la vederea acestor semne. Pana la urma meciul se termina. Suntem victoriosi, minunata echipa a Romaniei a castigat un meci istoric. Se intrevede o noua generatie de aur a fotbalului romanesc. 

Si cand ne-am trezit...era dimineata!!