Cand eram copil, lipsit de minte si de experienta, cu ocazia fiecarei sarbatori mari trebuia sa tin post cate o saptamana ca sa pot sa ma impartasesc. Mancam numai fasole batuta, vinete, cartofi prajiti si margarina vegetala cu ceai. Cand am intrebat-o pe mama de ce ne pune sa facem asta, mi-a spus mie si sora-mii ca "asa trebuie mama, asa se face". Pana sa mai cresc am luat asta de buna, doar mama stia tot atunci, nu? Imi faceam cruce evlavios de fiecare data cand treceam pe langa o biserica, ma uitam cu jind la ceilalti copii care mancau cozonac sau diverse bunatati, ma duceam sa stau la cozi interminabile pentru o lingurita de vin sau sa trec pe sub masa in urma unor babe care mergeau in patru labe mai ceva ca submisiva din 50 Shades of Grey. Singura parte care imi placea, era ca pana acasa (aprox. 200 metri) primeam la coliva si cozonac de la diverse femei care imparteau de nu mai trebuia sa faca maica-mea acasa. Nici cand ma duceam cu colindul nu strangeam atatea "provizii" si culmea, nici nu trebuia sa cant "Domn, Domn sa-naltam" (singurul colind care il stiu) pentru asta.
Tot cu ocazia asta am avut si prima mea betie crunta...la 6 ani de la cateva paharele de vin pe care mi le imparteau babele darnice, de ne-au gasit ai mei, pe mine si pe sor-mea, pe bordura in spatele blocului, fara capacitati locomotorii, ca sa nu zic pisati pe noi de beti (ceea ce era adevarat totusi).
Daca nu tineai post, era pacat, o beleai, mi se spusese ca nu mai ajung in rai. Eram pe picior de egalitate cu aia care dadeau in cap, furau, violau sau faceau tot felul de norociri. O bucata de carne sau o ciocolata era o adevarata crima si as fi ars pe vecie in flacarile iadului.
Si mi-am zis intr-o zi ba ia stai asa, ca "mosul" o arde la modul absurd. Ce-mi ofera el in schimb?
Ingerasi in robe lungi, pace, liniste si plictiseala? Nu era prea atractiva oferta pentru cate pretentii avea, cum de altfel nici cea a "concuretei" nu era.
Am ajuns la maturitate deplina (sau cel putin asa ma mint singur :) ) si acum nu mai am intrebarile existentiale care le aveam pe vremea copilariei si a adolescentei, cand accesul la internet nu era chiar asa facil ca acum, Google era abia la inceput de drum si informatia de orice fel nu era doar la un click distanta, pe 'nspe mii de pagini.
Si m-am intrebat, ma cum cacat mai poate cineva sa fie atras si prostit de biserica in ziua de azi?! M-am gandit la motivele unora, cand dau de greu si isi intorc fata catre "al de sus". Acum incercati sa va puneti intr-o asemenea postura: esti deprimat, ai un copil bolnav, n-ai bani, te-a parasit nevasta (daca totusi ajungi la biserica pentru asta, sincer, iti meriti soarta, nu degeaba te-a lasat) si cate si mai cate.
N-ai fost un credincios pana atunci sau poate ti-ai "pierdut calea" cum mi se mai spune mie.
Buuuun, intri intr-o biserica pentru prima oara dupa muuuuulti ani. Te loveste o atmosfera apasatoare, care te face sa te simti mic. Nu era de ajuns ca esti lovit de soarta, in fata "mosului" esti mic, lipsit de importanta. V-ati uitat vreodata la turnele palatelor tiganesti? Fix acelasi lucru vezi cand ridici capul intr-o biserica. Mai simti si mirosul ala de ceara arsa, miros grotesc si intepator. Niciodata n-am inteles de ce nu vand astia lumanari cu aroma de vanilie sau cirese? Macar sa-ti stimuleze cumva simtul olfactiv, sa te faca sa revii acolo cu placere. Te uiti pe pereti...picturi apocaliptice, foc, draci, ingeri, se casapesc unii pe altii mai ceva ca la Calugareni. Apoi il vezi pe "boss"...Un popa imbracat ca un ninja. Cand vreodata negrul a fost ceva ce asociezi cu optimismului? Macar la spital cand vezi un doctor, imbracat in alb si fara o fata din aia grava, parca mai ai o bruma de speranta ca te faci bine. Aici il vezi pe ninjalau, aerul este inchis, miroase urat, picturile alea te apasa si colac peste pupaza, desi tu esti vai de tine, vezi la gatul popii un lant care l-ar face gelos si pe Lil' Wayne. Cum pula mea te poate ajuta o astfel de imagine, de unde sa rasara speranta aia pe care pe care o cauti cu infrigurare, de unde sa vina alinarea?
As fi trecut peste asta, daca scamatoria in sine, pardon, slujba, ar fi fost mai breaza. Dar nuuu, chit ca e nunta, inmormantare sau botez, popii canta cu aceiasi voce de bariton, acelasi ritm sumbru si lipsit de substanta. Ma intreb, ca profan, cum poate sa te atraga asa ceva, cum sa te faca sa crezi?
Apoi am facut o parelela cu diverse slujbe de la cine stie ce secte din afara. Fratilor, acolo e show !!!
Evident, e tot o labareala dar distractia e garantata. Pastorii aia din State sunt cei mai tari VG si MC din lume! Topaie, canta, predica, danseaza, isi dau haina jos, te lovesc cu ea, curg apele pe ei dar rup scena in doua.
Pentru aia "de-ai casei" este momentul cand ii apuca pandaliile. Se ridica si ei, mainile in aer ca la cea mai tare petrecere rave, intra in transa, se imbratiseaza, plang, rad, de i-ar face invidiosi pe toti pastilatii din cluburile de houseri, la ce atmosfera e acolo.
Cu mana pe inima zic, daca as vedea asa spectacol live, probabil dupa 20-30 de minute as fi urcat pe scaun si fara sa-mi dau seama as arunca cu bani cum fac unii la lautari, in timp ce mi-as scoate haina si as invarti-o cum faceam odata pe stadioane cu fularul. E fix ca la o nunta, cand tu o arzi serios dar dupa cateva sprituri si un pahar de whiskey esti cel care conduce coloana trenuletului si da tonul la Meneaito.
M-ar durea in cur de "al batran" dar as iesi de acolo revigorat si binedispus nevoie mare. Dintr-o biserica de la noi iesi mohorat, apasat si iti zici temator: "hai ca am pus-o, daca ma pune Dumnezeu pe lista neagra ca am mancat 2 mici in postul Pastelui? Sunt un nimeni, o lichea, am injurat, am ravnit la bunul altuia, sunt pierdut".
Ce se intampla in amfiteatrele alea uriase cu atmosfera de club, este tot o sarlatanie de proportii. Pastorul ala e milionar din banii donatorilor dar macar dupa ce dai bani acolo, nu ramai cu senzatia ca ai fost si futut si cu banii luati. Ba chiar poti sa si futi, daca in nebunia aia gasesti vreo gagica spalata pe creier ca si tine. Si ce poate fi mai frumos si mai "legal", decat sa o cunosti in "casa Domnului"? Ai automat binecuvantarea lui.
La noi in schimb iti arunca unu' ca Daniel o privire a la Pablo Escobar (imi cer scuze ca l-am jignit pe Escobar cu asemenea comparatie, despre morti numai de bine, vorba aia), de parca ai fi ultimul gunoi, in timp ce el isi plimba curul puturos intr-o limuzina de 160.000 de euro, platita si din banii dai pe care totusi nu i-ai dat cu bunavoie, a avut statul grija sa o faca pentru tine.
Orice "piesa" pusa in scena este atat de buna pe cat este publicul de multumit. Pana acum, n-am vazut pe nimeni iesind aplaudand dintr-o biserica, nici macar la nunti. In cazul asta rostesti clasica fraza romaneasca buna in orice situatie: bag pula baaa! si a doua oara nu mai "dai bani" la acelasi film prost regizat...decat daca esti idiot, bineinteles. Si avem din astia, cata frunza, cata iarba !
No comments:
Post a Comment